Archives for salarizare

Salariul minim brut pe tara pentru anul 2016

Guvernul a decis, miercuri, în ultima şedinţă din acest an, ca salariul minim pe economie să crească la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, precizând că de această majorare vor beneficia peste un milion de români, inclusiv bugetarii.

Asteptam publicarea actului normativ in Monitorul Oficial. Mai multe despre salariul minim pe economie 2016, dupa publicarea actului normativ.

Salariu minim 2015

Salariul minim pe economie va creste cu 75 de lei, pentru a doua oara in acest an, urmand sa ajunga la valoarea de 1.050 de lei, incepand cu data de 1 iulie 2015. Nu uitati sa pregatiti actele aditionale la CIM si sa le transmiteti in REVISAL.

Codul muncii actualizat 2015

UPDATE !!!   Codul Muncii s-a modificat din nou.

In atas veti gasi forma actualizata a Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

 

Legea 12/2015 a completat cateva articole ale Legii nr. 53/2003, modificarile le redam in cele ce urmeaza :

Articolul I
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 16, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:”(5) Absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă. (6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condiţiile art. 155 şi 156.”
2. La articolul 56 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:”c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II;”
3. La articolul 92, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:”(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. (4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului.”
4. La articolul 145, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:”(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile.”
5. La articolul 145, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:”(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. (5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate. (6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.”
6. Articolul 146 se modifică şi va avea următorul cuprins:”Art. 146. – (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. (2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual. (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.”

[gview file=”http://cristians.eu/blog/wp-content/uploads/2015/02/CODUL-MUNCII-din-24-ianuarie-2003.docx”]

Vrei sa-mi multumesti ? foloseste acest cod la achizitiile facute de la pcgarage : YEQP4311

Acte necesare pentru dosarul de pensionare

Pensia pentru limita de vârsta se acorda pe baza urmatoarelor acte:
– cerere tip
– carnetul de munca (original si copie)
– xerox certificat de nastere
– xerox certificat de casatorie
– xerox B.I. cu codul numeric personal
– xerox livret militar
– decizie încetare somaj
– 1 dosar plic
– adeverinta grupa de munca
– adeverinta spor vechime si alte sporuri
– copie carnet de asigurari
– adeverinta cu baza de calcul a C.A.S. (indemnizatie concediu medical) de la 01.04.2001
– diploma de absolvire si foaia matricola (original si copie)

ART. 41

(1) Pensia pentru limita de vârsta se acorda asiguratilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.

(2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, prin cresterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3.

(3) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3.

(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3.

(5) Asiguratii care îndeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege, pentru obtinerea unei pensii pentru limita de vârsta, cu exceptia pensiei anticipate si pensiei anticipate partiale, îsi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

(6) În situatia asiguratilor care au depus cerere de pensionare, angajatorii acestora nu pot dispune încetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a calitatii de membru cooperator, dupa caz, în vederea pensionarii decît dupa primireadeciziei de admitere a cererii de pensionare.

Pensia de invaliditate se acorda pe baza urmatoarelor acte:
– cerere tip
– carnetul de munca (original si copie xerox)
– xerox certificat de nastere
– xerox certificat de casatorie
– xerox B.I. cu codul numeric personal
– xerox livret militar
– decizie încetare somaj
– 2 dosare plic
– adeverinta grupa de munca
– adeverinta spor vechime si alte sporuri
– copie carnet de asigurari
– adeverinta cu baza de calcul a C.A.S. (indemnizatie concediu medical) de la 01.04.2001
– dosarul medical emis de C.E.M.R.C.M.
– decizii de încadrare în grad de invaliditate

ART. 53

(1) Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:
a) accidentelor de munca, conform legii;
b) bolilor profesionale si tuberculozei;
c) bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.
(2) Beneficiaza de pensie de invaliditate, în conditiile prevazute la alin. (1), si asiguratii care satisfac obligatii militare prevazute la art. 38 alin. (1) lit. c).

(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în conditiile prevazute la alin. (1) lit. a), si elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul si din cauza practicii profesionale.

(4) Persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori în legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi într-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza, au dreptul si la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea în munca, pe timpul cât dureaza invaliditatea, stabilita în aceleasi conditii în care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munca.

ART. 56

(1) Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisa de medicul specializat în expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, denumit în continuare medic expert al asigurarilor sociale, în termen de 30 de zile de la data înregistrarii cererii însotita de documentatia necesara.

(2) Împotriva deciziei emise în conditiile alin. (1) se poate face contestatie la casa teritoriala de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3) La solutionarea contestatiei casa teritoriala de pensii poate consulta Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca.

(4) Termenul de rezolvare a contestatiei este de 45 de zile de la data înregistrarii acesteia.

(5) Decizia casei teritoriale de pensii, data în solutionarea contestatiei prevazute la alin. (2), poate fi contestata la instanta judecatoreasca competenta, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

(6) Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestata în termen, este definitiva.

ART. 84

(1) Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.

(2) Drepturile de pensie de invaliditate se acorda:

a) de la data încetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, daca cererea a fost depusa în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate;

b) de la data depunerii cererii, în situatiile în care s-a depasit termenul prevazut la lit. a). sau în cazul în care persoana care solicita pensionarea nu mai are calitate de asigurat.

Pensia anticipata se acorda pe baza urmatoarelor acte:
– cerere tip
– carnetul de munca (original si copie)
– xerox certificat de nastere
– xerox certificat de casatorie
– xerox B.I. cu codul numeric personal
– xerox livret militar
– decizie încetare somaj
– 1 dosar plic
– adeverinta grupa de munca
– adeverinta spor vechime si alte sporuri
– copie carnet de asigurari
– adeverinta cu baza de calcul a C.A.S. (indemnizatie concediu medical) de la 01.04.2001

ART. 49

(1) Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.

(2) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate prevazute la art. 38 alin. (1), lit. b), lit. c), precum si perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

(3) Cuantumul pensiei anticipate se stabileste în aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de vârsta.

(4) La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevazute de prezenta lege, pensia anticipata devine pensie pentru limita de vârsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

Pensia anticipata partial se acorda pe baza urmatoarelor acte:
– cerere tip
– carnetul de munca (original si copie)
– xerox certificat de nastere
– xerox certificat de casatorie
– xerox B.I. cu codul numeric personal
– xerox livret militar
– decizie încetare somaj
– 1 dosar plic
– adeverinta grupa de munca
– adeverinta spor vechime si alte sporuri
– copie carnet de asigurari
– adeverinta cu baza de calcul a C.A.S. (indemnizatie concediu medical) de la 01.04.2001

ART. 50

(1) Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pâna la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

(11) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevazute la art. 38 alin. (1), lit. b), lit. c), precum si perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

(2) Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de vârsta, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2 din prezenta lege.

Pensia de urmas se acorda pe baza urmatoarelor acte:
– cerere tip
– talon de pensie solicitant (stat, C.A.P., veteran)
– talon de pensie titular (stat, C.A.P., veteran)
– certificat de deces (copie si original)
– certificat de casatorie (copie si original)
– certificat de nastere (solicitant – copie si original)
– cauza decesului
– xerox B.I. cu codul numeric personal
– adeverinta de scoala (pentru copii urmasi cu varsta peste 16 ani)

ART. 65

Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

ART. 66

Copiii au dreptul la pensie de urmas:
a) pâna la vârsta de 16 ani;
b) daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata potrivit legii, pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 de ani;
c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b).

ART. 67

(1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.
(2) În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie în minus.

ART. 68

(1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.
(2) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).

ART. 69

Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile prevazute la art. 67 si art. 68 alin. (1) beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).

ART. 70

Sotul supravietuitor care are în îngrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).

Recalcularile se efectueaza pe baza urmatoarelor acte:
– cerere
– xerox B.I. cu codul numeric personal
– talon de pensie (stat, C.A.P., legi speciale)

ART. 169

(1) Pensia poate fi recalculata prin adaugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.
(2) Cererea de recalculare a pensiei urmeaza aceleasi reguli procedurale privind solutionarea si contestarea, prevazute pentru cererea de pensionare.
(3) Pensia recalculata se acorda începând cu luna urmatoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.

Salariul minim 1 iulie 2014

Salariul minim brut pe tara a crescut din 1 iulie de la 850 de lei, la 900 de lei, aceasta fiind cea de a doua majorare din acest an. Prima a avut loc pe 1 ianuarie, cand salariul minim brut a urcat de la 800 de lei la 850 de lei. Marirea care se  aplica din aceasta luna presupune ca angajatorii vor trebui sa scoata in plus din buzunar nu doar 50 de lei pe luna, ci mai mult decat atat. Nu uitati sa operati in REVISAL modificarile, pe baza unei decizii colective sau pe baza unor acte aditionale individuale. Oare cu cat va creste somajul ca urmare a acestei majorari?

Prevederi legislative referitoare la activitatea zilierilor – documentar fiscal

Va punem la dispozitie cateva informatii utile referitoare la activitatea zilierilor.

Beneficiar de lucrări, pentru care zilierul execută activităţi necalificate cu caracter ocazional poate fi o persoană fizică, o persoană juridică, o persoană fizică autorizată, întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale.

Durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate depăşi 12 ore.

Zilierul minor care are capacitatea de muncă va putea lucra 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână.

Zilierul minor nu va efectua activitate în timpul nopţii.

Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă.

Zilierul minor poate presta activităţi necalificate cu caracter ocazional la împlinirea vârstei de 16 ani. Prin excepţie, minorul cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani poate presta activităţi necalificate cu caracter ocazional numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate dezvoltarea şi sănătatea personală.

Beneficiarul nu poate utiliza zilieri pentru desfăşurarea unor activităţi în beneficiul unui terţ.

Beneficiarul de lucrări are obligaţia să înfiinţeze Registrul de evidenţă a zilierilor şi să-l păstreze la sediu şi/sau la punctele de lucru, după caz.

Beneficiarul de lucrări înregistrează, în Registrul de evidenţă a zilierilor, în ordine cronologică, toţi zilierii cu care exercită activităţi cu caracter ocazional.

Registrul se întocmeşte zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor.

Lunar, până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni, beneficiarul va înainta către inspectoratul teritorial de muncă unde îşi are sediul, un extras al Registrului de evidenţă a zilierilor conţinând înregistrările din luna precedentă.

Beneficiarul are obligaţia să plătească zilierului, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, remuneraţia convenită. Plata remuneraţiei se poate realiza şi la sfârşitul perioadei activităţii, numai cu acordul scris al părţilor.

Se pot presta activităţi cu caracter ocazional în următoarele domenii: agricultură, vânătoare şi pescuit, silvicultură, exclusiv exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural.

Activităţile de manipulare mărfuri şi activităţile de curăţenie şi întreţinere se prestează numai în domeniile de activitate prevăzute mai sus.

Veniturile realizate de zilieri sub forma remuneraţiei zilnice pe fiecare beneficiar de lucrări este venit asimilat salariilor, pentru care se datorează impozit în cotă de 16%. Nu se datorează contribuţii sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar. Calculul şi reţinerea impozitului pe venituri din salarii datorat se efectuează de către beneficiarii de lucrări la data fiecărei plăţi a remuneraţiei brute zilnice.

Virarea la bugetul de stat a impozitului calculat şi reţinut de fiecare beneficiar de lucrări se va efectua până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.

Declararea impozitului pe venituri din salarii se face în formularul 112, Anexa 1 Creanţe fiscale – rândul 01, cod 602, „Impozit pe veniturile din salarii”, cumulându-se, după caz, cu celelalte impozite pe venituri din salarii, fără completarea pentru zilieri a celorlalte anexe din declaraţie.

Activitatea desfăşurată de zilieri nu conferă acestora calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Zilierii vor putea încheia, opţional, o asigurare de sănătate şi/sau de pensie.

Beneficiarii care utilizează zilieri au obligaţia completării şi depunerii formularului 205 „Declaraţie privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate pe beneficiari de venit” prin bifarea modulului V „Date informative privind impozitul pe veniturile din salarii.

*
Baza legală: Legea nr. 52/2011, privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276/20.04.2011; Ordinul ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1.439/29.04.2011 şi Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1.930/28.04.2011, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300/02.05.2011; Decret nr. 832/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661/29.10.2013.

Sursa www.finantevalcea.ro

Codul muncii valabil pentru anul 2014

Va propuem textul integral al codului muncii – Lege nr. 53/2003.
Speram sa va fie util.

[gview file=http://cristians.eu/blog/wp-content/uploads/2014/02/codul_muncii_2014_word.pdf]

Conditii pentru ca un somer sa beneficieze de indemnizatie de somaj.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca un somer pentru a beneficia de indemnizatie de somaj?

Somerii beneficiaza de indemnizatie de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

– au un stagiu de cotizare de minim 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii;

– nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat indemnizatia de somaj;

– nu indeplinesc conditiile de pensionare, conform legii;

– sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate.

 

Persoanele care provin din randul absolventilor si persoanele care si-au satisfacut stagiul militar beneficiaza de indemnizatia de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

– sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul;

– nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat indemnizatia de somaj;

– nu indeplinesc conditiile de pensionare.

Cine nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj ?
– persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, situat la o distanţă de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu;
– persoanele care refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă;
– absolvenţii care, la data solicitării dreptului, urmează o formă de învaţământ;
– absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legii;
– persoanele care au încetat raporturile de muncă sau de serviciu prin acordul părţilor sau prin demisie.
Ce documente însoţesc cererea pentru indemnizaţia de şomaj?
– actul de identitate, în original;
– actele de studii şi de calificare, în original şi în copie;
– adeverinţă medicală din care să rezulte că persoana este clinic sănătoasă sau aptă de muncă ori că are eventuale restricţii medicale;
– acte eliberate de organele financiare teritoriale, din care să rezulte că persoana nu realizează venituri sau că realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare.
1. în cazul persoanelor provenite din muncă:
a) carnetul de muncă, în original şi în copie, şi o adeverinţă eliberată de angajator din care să rezulte baza lunară de calcul al contribuţiei inividuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni sau, în cazul în care nu există carnet de muncă întocmit, adeverinţa şi alte acte care atestă existenţa unor raportu
ri de muncă sau de serviciu până la data de 31 decembrie 2010 şi, după caz, vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 martie 2002;
b) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă prin care instanţa a dispus reintegrarea în muncă, atunci când reintegrarea nu mai este posibilă la unitatea la care persoana a fost încadrată în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activităţii, sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia;
c)adeverinţă de la unitatea care a preluat patrimoniul unităţii în care persoana a fost încadrată anterior, din care să rezulte că reîncadrarea în muncă nu mai este posibilă din cauza desfiinţării postului;
2. în cazul pensionarilor de invaliditate care îşi redobândesc capacitatea de muncă:
a)carnetul de muncă, în original şi în copie, şi o adeverinţă eliberată de angajator din care sărezulte baza lunară de calcul al contribuţiei inividuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni sau, în cazul în care nu există carnet de muncă întocmit, adeverinţa şi alte acte care atestă existenţa unor raporturi de muncă sau de serviciu până la data de 31 decembrie 2010 şi, după caz, vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 martie 2002;
b)decizia de revizuire medicală , în original şi în copie, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, din care să rezulte redobândirea capacităţii de muncă;
c)adeverinţă de la ultima unitate sau unitatea care a preluat patrimoniul acesteia, după caz, din care să rezulte că reîncadrarea în muncă nu mai este posibilă din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior;
3. în cazul persoanelor ale căror raporturi de muncă sau de serviciu au încetat în perioada de suspendare a acestora:
a)carnetul de muncă, în original şi în copie, şi/sau adeverinţa de la angajator , dupa caz;
b) act din care să rezulte data încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu;
4. în cazul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16 ani,
care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale:
a)actul de absolvire a formei respective de învăţământ, în original şi în copie;
b)adeverinţă eliberată de furnizorul de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, prin care se certifică data înregistrării persoanei în evidenţele proprii, în cazul în care persoana s-a înregistrat în vederea medierii pentru încadrare în muncă
la un furnizor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acreditat sau notificat conform legii;
5. în cazul absolvenţilor şcolilor speciale pentru persoane cu handicap, în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale:
a)actul de absolvire a şcolii speciale pentru persoane cu handicap, în original şi în copie.
Mai multe detalii, precum si modelul de adeverinta care se elibereaza de angajator gasiti atasat.

Declaraţia 112

Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit si evidenţa nominală a persoanelor asigurate – conform Ordinului comun al ministrului finanţelor publice nr.1977/ 09.12.2013, ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice nr.2757/ 23.12.2013 şi al ministrului sănătăţii nr. 1580/ 23.12.2013, valabil incepand cu 01/2014 poate fi descarcat de aici.

Modificarea contractului individual de munca

 

Modificarea contractului individual de munca

Codul muncii reglementeaza in mod expres modificarea contractului individual de munca, astfel ca, contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor dar ca exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de codul muncii.
Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) conditiile de munca;
e) salariul;
f) timpul de munca si timpul de odihna.

Cat priveste locul muncii, acesta poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca. Pe durata delegarii, respectiv a detasarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca.
Dar ce inseamna delegarea ?
Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia.
Pe perioada delegarii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

Detasarea salariatului, este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. In mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului. Detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an. In mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni. Salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod exceptional si pentru motive personale temeinice.
Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.  Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea (unde lucreaza efectiv). Pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat. Angajatorul care detaseaza are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa isi indeplineasca integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat. Daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea. In cazul in care exista divergenta intre cei doi angajatori sau niciunul dintre ei nu isi indeplineste obligatiile aratate mai sus, salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul sau de munca de la angajatorul care l-a detasat, de a se indrepta impotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea silita a obligatiilor neindeplinite. Angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul salariatului, si in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de codul muncii.

In concluzie, modificarea contractului individual de munca se face prin act aditional, semnat de catre parti.