Archives for consultanta

Cand NU SE FAC AJUSTARI ale taxei daca s-a anulat codul TVA

Atentie,
Conform noului cod fiscal (Legea 207/2015) ,in cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată (DIN OFICIU) de organele fiscale competente, conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e) și h) din Codul fiscal, NU SE FAC AJUSTARI ale taxei aferente serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor, activelor corporale fixe în curs de execuție, prevăzute la alin. (1), fiind supuse obligației de plată a TVA colectate conform art. 11 alin. (6) și (8) din Codul fiscal.
Baza legala:

-art.304,alin(1) din Codul Fiscal avand ca norme metodologice pct. 78 alin. (9) din HG nr. 1/2016 ce prevede: “(9) În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată de organele fiscale competente, conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e) și h) din Codul fiscal, nu se fac ajustări ale taxei aferente serviciilor neutilizate, bunurilor de natura stocurilor, activelor corporale fixe în curs de execuție, prevăzute la alin. (1), fiind supuse obligației de plată a TVA colectate conform art. 11 alin. (6) și (8) din Codul fiscal.”

Ramane obligatorie ajustarea bunurilor de capital.
Baza legala:

-art.305,alin(1) din Codul Fiscal avand ca norme metodologice pct. 79 alin. (14) din HG nr. 1/2016 ce prevede “(14) În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost anulată de organele fiscale competente conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e) și h) din Codul fiscal, se consideră că bunurile de capital nu sunt alocate unei activități economice pe perioada în care nu au avut un cod valabil de TVA, fiind obligatorie ajustarea taxei conform art. 305 alin. (4) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal. Ajustarea se reflectă în ultimul decont de taxă depus pentru perioada fiscală în care a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile. În situația în care persoana impozabilă nu a efectuat ajustările de taxă în ultimul decont sau a efectuat ajustări incorecte, ajustarea se reflectă în declarația utilizată pentru aplicarea prevederilor art. 324 alin. (9) din Codul fiscal, al cărei model este aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. După înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentă bunurilor de capital proporțional cu perioada rămasă din perioada de ajustare, în conformitate cu prevederile art. 305 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. În situația bunurilor de capital livrate în cadrul procedurii de executare silită sau a celor achiziționate de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, în regim de taxare, în perioada în care persoanele impozabile nu au avut un cod valabil de TVA, persoanele impozabile pot ajusta taxa aferentă acestora proporțional cu perioada rămasă din perioada de ajustare, determinată în funcție de anul în care a avut loc livrarea bunurilor respective. Ajustarea se reflectă în primul decont de taxă depus după înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, după caz, într-un decont ulterior.”

Informatie preluata de pe grupul: Contabili pe Facebook.

Valoate tichete de masa 2016

Începând cu luna mai 2016, valoarea nominală a tichetului de masă s-a majorat, la 9,57 lei, conform Ordinului 934/2016.

Sa va fie de folos.

Dosarul preturilor de transfer

Va supunem atentiei Ordinul ANAF nr. 442 din 22 ianuarie 2016 privind cuantumul tranzacţiilor, termenele pentru întocmire, conţinutul şi condiţiile de solicitare a dosarului preţurilor de transfer şi procedura de ajustare/estimare a preţurilor de transfer. Documentul a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 74 din 2 februarie 2016.

Update articole

Ca urmare a modificarii structurii site-ului, am reusit sa actualizam cele mai citite articole :

Model planificarea concediilor de odihna pe anul 2016

OUG 77/2009 actualizata – (organizarea și exploatarea jocurilor de noroc) – 2016

Model factura excel, cu chitanta 2016.

Speram ca va sunt utile !

O.U.G. 1/2016 pentru modificarea Codului de Procedura Civila

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe

Având în vedere că, prin Decizia nr. 895/2015, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 666 din noul Cod de procedură civilă, care privesc, în esenţă, încuviinţarea executării silite de către executorul judecătoresc,

dat fiind faptul că, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale vor fi suspendate de drept, urmând a-şi înceta efectele juridice la 45 de zile de la publicare dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei,

având în vedere faptul că, potrivit celor reţinute de Curtea Constituţională, odată cu publicarea deciziei, legiuitorul, în temeiul art. 147 alin. (1) din Constituţie, are obligaţia de a pune de acord întreaga procedură de încuviinţare a executării silite cu dispoziţiile Constituţiei constatate a fi încălcate şi, implicit, cu decizia Curţii Constituţionale, ale cărei considerente şi dispozitiv sunt general obligatorii,

având în atenţie faptul că se impune, cu necesitate, promovarea, de urgenţă, a unor soluţii legislative privind competenţa şi procedura de încuviinţare a executării silite, în scopul instituirii controlului judecătoresc preventiv asupra declanşării executării silite propriu-zise, asigurându-se astfel garanţiile de imparţialitate şi independenţă specifice numai instanţelor judecătoreşti,

întrucât decizia amintită cuprinde, în considerente, efectele pe care le va produce de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, în sensul că:

— decizia nu se va aplica în privinţa procedurilor de executare silită încuviinţate până la data publicării sale;

— decizia se va aplica în privinţa contestaţiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data publicării acesteia, precum şi în cele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus-menţionată;

— din ziua publicării deciziei, competenţa executorilor judecătoreşti de a încuviinţa executarea silită încetează,

în considerarea faptului că, prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a reţinut că, până la adoptarea soluţiei legislative corespunzătoare, ca o consecinţă a acestei decizii, instanţele judecătoreşti urmează să aplice în mod direct art. 21 alin. (3), art. 124 şi art. 126 alin. (1) din Constituţie, devenind, astfel, competente să încuviinţeze executarea silită,

deoarece lipsa unor norme specifice privind competenţa şi procedura de încuviinţare a executării silite de către instanţele judecătoreşti, care să însoţească efectele prevăzute în considerentele deciziei mai sus menţionate, ar accentua vidul legislativ generat de constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 666 din noul Cod de procedură civilă, cu consecinţa apariţiei unei practici judiciare neunitare în materie, fiind necesară conferirea unui efect imediat normelor privind competenţa şi procedura de încuviinţare a executării silite de către instanţele judecătoreşti,

ţinând seama de faptul că starea de incertitudine juridică, cu consecinţe grave pe planul soluţionării proceselor civile aflate în faza de executare silită — constând în afectarea drepturilor procesuale ale participanţilor la procedurile de executare silită şi punerea instanţelor judecătoreşti în situaţia de a judeca în lipsa unor reguli specifice vizând competenţa şi procedura de soluţionare în materia încuviinţării executării silite —, ar putea fi amplificată în lipsa unei intervenţii legislative imediate,

în considerarea faptului că un demers legislativ ordinar nu ar putea fi finalizat până la data expirării termenului de 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale mai sus menţionate,

având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Read More

Elementele obligatorii ale facturii conform noului Cod Fiscal

Facturile trebuie sa contina unele elemente obligatorii, conform art. 319 din Noul cod Fiscal. În înţelesul legii sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe suport hârtie ori în format electronic, dacă acestea îndeplinesc condiţiile stabilite în articolul 319. Orice document sau mesaj care modifică şi care se referă în mod specific şi fără ambiguităţi la factura iniţială are acelaşi regim juridic ca o factură.

În cazul în care este obligatorie ajustarea bazei impozabile conform art. 287 lit. a) – c) şi e), dacă furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii nu emite factura de corecţie prevăzută la art. 330 alin. (2), beneficiarul trebuie să emită o autofactură în vederea ajustării taxei deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au intervenit evenimentele prevăzute la art. 287 lit. a) – c) şi e).

În înţelesul legii titlu, prin factură electronică se înţelege o factură care conţine informaţiile solicitate în prezentul articol şi care a fost emisă şi primită în format electronic.

Semnarea şi ştampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conţină factura.

Elementele obligatorii ale facturii conform noului Cod Fiscal sunt:

a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;

b) data emiterii facturii;

c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;

d) denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;

e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 316, ale reprezentantului fiscal;

f) denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;

g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 316 ale reprezentantului fiscal;

h) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularităţile prevăzute la art. 266 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;

i) baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;

j) indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele taxei;

k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea “autofactură;”

l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;

m) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea “taxare inversă”;

n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea “regimul marjei – agenţii de turism”;

o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile “regimul marjei – bunuri second-hand”, “regimul marjei – opere de artă” sau “regimul marjei – obiecte de colecţie şi antichităţi”, după caz;

p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea “TVA la încasare”;

r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeaşi operaţiune.

UPDATE: Salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

In MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 987/31.12.2015 a fost publicata Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1017/30.12.2015 – pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În temeiul art. 41 alin. (2), al art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/oră.

Art. 2. — (1) Stabilirea salariului de bază sub nivelul celui prevăzut la art. 1 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru fiecare contract individual de muncă în care salariul minim este stabilit sub cel menționat în prezenta hotărâre de guvern, în măsura în care, potrivit legii, fapta nu constituie infracțiune.

(2) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin inspectoratele teritoriale de muncă județene și al municipiului București, împuternicit, după caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 3. — La data prevăzută la art. 1, Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 11 decembrie 2014, se abrogă.

PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOȘ

Contrasemnează:
Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice,
Claudia-Ana Costea
Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri,
Costin Grigore Borc
Ministrul finanțelor publice,
Anca Dana Dragu

București, 30 decembrie 2015.
Nr. 1.017.

Sursa : http://www.cabinetexpert.ro/2016-01-04/hg-1017-2015-pentru-stabilirea-salariului-de-baza-minim-brut-pe-tara-garantat-in-plata-din-01-05-2016.html

Salariul minim brut pe tara pentru anul 2016

Guvernul a decis, miercuri, în ultima şedinţă din acest an, ca salariul minim pe economie să crească la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, precizând că de această majorare vor beneficia peste un milion de români, inclusiv bugetarii.

Asteptam publicarea actului normativ in Monitorul Oficial. Mai multe despre salariul minim pe economie 2016, dupa publicarea actului normativ.

OUG nr. 28 din 25 martie 1999 – aparate de marcat electronice fiscale

Redam in continuare textul integral al OUG 28/1999 in forma valabila la 07.05.2015.

Sa va fie cu folos.

 

[gview file=”http://cristians.eu/blog/wp-content/uploads/2015/06/ORDONANŢĂ-DE-URGENŢĂ-nr.docx”]

Comunicat oficial ANAF – info extins cu privire la bacşiş

Potrivit art. 2^2 din O.U.G. nr.28/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.

Operatorii economici utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioară dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor. În cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Din punct de vedere al impozitului pe venit, veniturile obţinute de persoanele fizice sub forma bacşişului, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completărilor ulterioare, se incadreaza in categoria “veniturilor din alte surse” prevazute la art.78 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal si din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal .

Impozitul se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut, impozitul fiind final. Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, bacşişul definit la art. 2^2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care rămâne la dispoziţia operatorului economic, respectiv nu se distribuie salariaţilor, este supus cotei standard de TVA de 24%, în cazul operatorilor economici înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal. Taxa se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite.

Facem precizarea ca regimul fiscal al bacsisului este reglementat de Hotararea Guvernului nr. 367 din 27 mai 2015 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 .

H.G. nr.367/2015 a fost publicata in Monitorul Oficial nr.373 din 28 mai 2015

sursa : cabinetexpert.ro